luni, mai 14, 2012

CÂND CREZI CĂ SUFERINȚA ÎN DRAGOSTE E CEL MAI MARE DUȘMAN AL TĂU...


Cu toții am trecut prin cel puțin o relație de dragoste. Știm, așadar, că afecțiunea se manifestă altfel în diferite etape ale relației: la început există nevoia de "contopire" cu partenerul, totul este minunat, avem senzația că suntem într-o uniune perfectă cu acesta. Apoi urmează faza de siguranță și conștientizare, în care, stăpâni pe noi și pe dragostea celuilalt, redevenim treptat omul rațional de dinaintea relației. Această fază este mai lipsită de strălucire, pentru că începi să percepi diferențele dintre tine și partener, la nivel de caracter, atitudini sau principii, care îți pot întări cuplul – ”contrariile se atrag” – sau îl pot eroda – pentru că doar ”cine se aseamănă se adună”. Undeva, în această fază, sau între ea și cea de a treia, de abandonare a relației în obișnuință și rutină, apare și suferința. Suferința că relația nu e ce ai visat, suferința că partenerul este altcineva decât ai crezut tu că este, suferința că el nu este ca tine sau că, dimpotrivă, este atât de asemănător ție că îți este imposibil să-l accepți...

Paradoxal, îți voi spune acum că această durere, această suferință poate fi cel mai veritabil prieten al tău. Durerea în sine are întotdeauna un scop valoros. Dacă nu am experimenta durerea, nu am avea cum să ne dăm seama că undeva este o problemă căreia trebuie să-i acordăm atenție. Ea poate trezi în tine conștiința că trebuie să faci ceva. Și chiar dacă ai să faci ochii mari de uimire și zâmbetul tău va citi amar cuvintele mele, eu tot am să încerc să-ți arăt de ce spun acest lucru.

Se pare că durerea este una din temerile majore ale oamenilor. Totuși, durerea, de orice fel ar fi ea, fizică, psihică, sufletească, are rolul de a ne trezi din starea de apatie, obișnuință, uzanță în care intrăm deseori și să ne dea de știre că undeva, rutina în care ne cufundăm ne face un mare rău. Atunci când te doare o parte a corpului, durerea reprezintă un semnal că ceva nu funcționează corespunzător în acel loc. Poate că ai mâncat prea mult, prea puțin, poate că ai stat în curent sau ai făcut prea mult efort, oricare ar fi cauza, dacă apare suferința, noi știm în acel moment că e bine să ne oprim și să analizăm ce e rău din ce facem. În același mod, atunci când ne adâncim în stări și emoții, în relații care nu ne sunt benefice nouă, psihicului și sufletului ce ne-au fost date, intrăm în unda de avertizare care ne spune că linia pe care o urmăm nu este cea potrivită. Situația devine problematică abia atunci când alegem în mod constant același tip de relații și persoane care știm că produc suferință sub o formă sau alta. Traseul relației este prevestit de  anumite gesturi, cuvinte sau atitudini care pot declanșa o percepție negativă a sinelui, o devalorizare a noastră sau o speculare a părților noastre sensibile. Și atunci ni se conturează în minte aceleași întrebări: "Oare ce s-a întâmplat de am ajuns exact în locul în care am mai fost și pe care nu mi l-am dorit? De ce nu am văzut de la început cum este partenerul? Se întâmplă ceva cu mine de atrag numai astfel de relații care mă fac să sufăr?"

Răspunsul e revelator: PENTRU CĂ NU ÎNVEȚI LECȚIA CUNOAȘTERII DE SINE. Când vine vremea schimbării primim semne, atenționări și mesaje din Univers. Câteodată ele trebuie să fie dramatice, pentru că altfel nu le dăm atenție. Suferința este, astfel, un semn al schimbării care trebuie să se producă în tine și în raporturile tale cu oamenii. Primești semne ale unei schimbări ce se apropie? Le acorzi atenție? Ce tipare ale schimbării apar în viața ta, pentru a te atenționa că nu ești pe linia bună? Asupra cărei părți din tine te concentrezi, astfel încât să poți produce aceste schimbări? Când acorzi atenție semnelor care-ți apar în cale, în loc să le consideri o sursă de durere și suferință, te poți pregăti și poți începe să lucrezi, astfel încât schimbarea să constituie o binecuvântare așteptată și nu o surpriză neașteptată și dureroasă.

Observ din ce ce în ce mai mult oameni cu suferințe sentimentale și mă întreb dacă vreodată au fost recunoscători pentru suferința lor. Din punct de vedere spiritual, durerea este cea care ne salvează pentru că o dată cu ea, ne eliberăm și ne reîntoarcem la drumul nostru normal și firesc. Toate experiențele pe care le trăim la un moment dat poartă cu ele o lecție. Fie că astazi te doare viața ta profesională sau sentimentală, înțelege că nimeni nu a pornit un complot împotriva ta și că doar făcând schimbările potrivite poți să te reîntorci la starea ta naturală.







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu