Zilele trecute cineva căuta, cu înfrigurare, printre
pozele ”aranjate” de pe internet una ”sugestivă”, pe care să o poată posta pe
propriul cont din rețeaua de socializare arhicunoscută și mult-prea-folosită de
întreaga lume în momentul de față. Și atunci mi-am reamintit întrebările pe
care mereu mi le-am pus legat de identitățile noastre de pe internet: ”Cât de
naturali suntem în fața monitoarelor?”, ”În relațiile pe care le stabilim pe
internet, cât de mult lăsăm să se vadă din adevăratul Eu?”, ”Unde se termină
personalitatea noastră și începe propria proiecție a unei imagini ideale la
care ne raportăm în fantasmele noastre?”... Mulți dintre noi încercăm să părem
altfel când comunicăm prin intermediul internetului. Sunt la modă ”împrumuturile”
de imagini care mai de care mai atrăgătoare, apetisante și inteligente, care să
ne creeze aura de persoane perfecte, mult-căutate și mult-dorite. Mai mult
decât atât, reușim să discutăm cu străini întâlniți pe undele virtuale fără
niciun fel de inhibiții, suntem întreprinzători, afaceriști, cu un adevărat
parc auto de lux în garaj, abordăm cu dezinvoltură orice subiect despre care aflăm
repede printr-un ”search” pe Google, împărțim Like-uri, emoticonuri... și ne
amanetăm iubirea mult mai ușor decât am putea-o face, probabil, în realitate...
Apelăm la internet pentru găsirea perechii de suflet
într-un număr din ce în ce mai mare, iar acest lucru poate fi unul pozitiv, în
sensul în care internetul ne pune la dispoziție, într-un timp relativ scurt, o
sumedenie de posibilități pe care, altfel, nu le-am putea acoperi. Totuși, cât
de reale sunt aceste relații virtuale? Durează, oare, ele, aceste iubiri? Câtă
seriozitate și cât joc regăsești în flirtul de pe internet?
Unele persoane ajung chiar să se și căsătorească în urma
unei relații cu cineva cunoscut pe internet, însă, trebuie să recunoaștem, nu
toți avem acest noroc. Dimpotrivă, există mai multe exemple negative în acest
sens decât pozitive... Toți căutăm cu ardoare fericirea... Probabil din acest
motiv, dar și din alte câteva, cu toții avem un cont de e-mail, un blog sau
măcar o pagină pe un site de socializare. Iar febra căutării nu se oprește
aici. Odată ”instalați” pe unde virtuale, începem căutarea: vedem fețe,
profile, descrieri mai mult sau mai puțin prozaice, mai mult sau mai puțin
atractive... și lăsăm mesaje dacă ceva din ce am văzut ne incită interesul: ”Mi-a
plăcut profilul tău, aș dori să te cunosc...” . Ajutați de camere web,
microfoane, căști, transmisii video și altă artilerie tehnologică reușim să
stabilim un contact direct cu persoana care ne interesează. Încet, dar sigur,
noua ”relație”, și-mi voi păstra aici rezerva de a ține acest termen între
ghilimele, începe să ne ocupe din ce în ce mai mult timp… Intrăm zilnic de
câteva ori pe net numai pentru persoana respectivă... ne rugăm mereu ca aceasta
să fie online în același timp cu noi… ne rugăm, mai apoi, să aibă mai mult, tot
mai mult timp doar pentru noi doi și nimeni să nu ne întrerupă... visăm la
momentul în care ne vom întâlni față în față, visăm la fiorul primei întâlniri,
fantasmăm cu privire la primul sărut sau prima noapte pasională... Așteptările devin tot mai mari, iar absența de
lângă computer e cel mai grav lucru care ni se poate întâmpla... Așteptăm măcar
un e-mail, unul mic-mic, dar să fie de la persoana în cauză, deschisul
e-mailului sau al paginii de socializare ajungând să devină un fapt repetat la
fel de des ca o respirație... Relația creată ne creeză o stare de plutire, de
deconectare, de dorință și pasiune. Este asemănătoare vântului: nu o vedem, dar
o simțim. Chiar dacă între noi există o distanță și vorbim prin intermediul
unor taste, avem certitudinea că legătura există. Simțim cum iubirea ne
cuprinde fiecare părticică a corpului și-i mulțumim cuiva care ne-a
binecuvântat cu șansa de a visa și trăi o iubire fără o prezență fizică... Uităm,
însă, că...“relațiile” virtuale ne pot crea o dependență de neimaginat. Devin
un drog de care nu mai putem scăpa. Ne simțim legați de cineva pe care nu-l
știm cum este, în adevăratul sens al personalității sale. Vocea senzuală de la
microfon și cuvintele amețitoare scrise pe chat ne pot aduce în lumea reală un
partener de care, poate, nu ne-am fi îndrăgostit dacă l-am fi cunoscut în
împrejurări reale.
Ce se întâmplă în aceste momente de revelație cu
”relația”, ce se întâmplă cu acea comunicare excelentă existentă online și unde
dispare ea brusc în momentul întâlnirii reale? Toate iluziile, visele pentru o
viitoare relație încep să se distrugă... Simți că îl iubești pe cel pe care
l-ai cunoscut prin intermediul cuvintelor și nu pe cel pe care îl ai în fața
ta... Bărbatul extrem de hotărât de pe net se dovedește a fi opus așteptărilor
tale... Femeii fascinant de inteligente îi rămâne în urmă aura de mister,
descoperindu-se doar ca o banală cabotină... Ce putem face în aceste momente?
Cine ne poate alina dezamăgirea și rana așteptărilor proprii neîmplinite?...
Încerc să mă mențin un om echilibrat și din această
perspectivă și afirm cu tărie că nu am nimic împotriva acestor tipuri de
relații. Am cunoscut și voi
continua, probabil, să cunosc o groază de oameni noi și interesanți pe internet,
oameni de la care am în permanență câte ceva de învățat. Internetul este un
mediu prin care două persoane se pot apropia foarte ușor, prin care comunicarea
devine facilă și poate deveni extrem de familiar și de necesar, ținând cont de
nevoia permanentă a omului de comunicare și socializare. Legat de iubire, am și
participat la o nuntă, una cât se
poate de reală, nuntă la care cei doi principali protagoniști s-au cunoscut pe
net și ulterior, au decis să pună piatra de temelie în viața reală. Am
certitudinea, deci, că, în final, dragostea învinge, învinge rasa, credințele
noastre, învinge distanțele, tabuurile și prejudecățile și asta-i, până la
urmă, tot ce contează.
Dar...
Dar... și aici afirm din nou cu tărie... dar cel mai
important lucru rămâne, dincolo de orice, cunoașterea față-în-față, contactul
real cu persoana care ne atrage!... A-l vedea, simți, asculta, pipăi, testa,
admira și aplauda ”în carne și oase” este, poate, cel mai bun lucru care ți se
poate întâmpla într-o relație și, tocmai de aceea, nu recomand nimănui să sară
această etapă înante de a trece la un alt nivel al relației. Prezența celuilalt
lângă noi, lipit de noi e vitală... Restul
este doar imaginație, creativitate, flirt, joc și cuvinte scrise pentru a
impresiona... Lumea reală este, știu sigur, diferită de cea virtuală... Internetul nu a putut și
nu va putea nicicând să înlocuiască o prezență fizică.
Dacă reușești să iubești complet, atât în lumea reală,
cât și în lumea virtuală același partener și să-i fii alături indiferent de
obstacolele care ar putea să apară, nu cred ca ai mai avea nevoie de altceva...
decât de multe felicitări din partea mea!... Ai atins, înseamnă, pragul
superior al conștiinței de cuplu, știi ce vrei în orice condiții, virtuale și
reale, iar simțul tău de cunoaștere pot spune că-ți este cel mai bun aliat!
Dacă nu, însă, nu te dezamăgi!... există timp suficient
pentru a evolua, a te perfecțina și pe acest domeniu. Trebuie doar să vrei și
să te păstrezi deschis la informațiile care vin spre tine...
Închei acest articol lăsându-te acum în compania
propriilor tale gânduri legate de acest subiect, nu înainte de a te ruga să
completezi cu experiența ta acest articol, pentru că doar punând credințe și
gânduri la comun vom putea cu toții evolua.
Cu drag,
Ștefania
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu