LECȚIA 15 PENTRU VIAȚĂ – ÎNVAȚĂ DE LA TOATE...

Astăzi vreau să împărtășesc cu voi, dragi cititori, o poezie superbă. De-a lungul timpului, textul a fost recitat și cântat de mulți interpreți. Lumina și învățăturile cuprinse în acest text sunt deosebite. Referitor la autor, există păreri împărțite, deși mulți spun că ea aparține lui Rudyard Kipling.

 

Învaţă de la apă să ai statornic drum,

Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum.

Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi,

Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.

Învaţă de la pietre cât trebuie să spui,

Învaţă de la soare cum trebuie s-apui.

Învaţă de la vântul ce-adie pe poteci,

Cum trebuie prin lume de liniştit să treci,

Învaţă de la toate, că toate-ţi sunt surori,

Să treci frumos prin viaţă, să poţi frumos să mori.

Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat,

Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.

Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi,

Învaţă de la apă să nu dai înapoi.

Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea,

Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea.

Învaţă de la soare ca vremea s-o cunoşti,

Învaţă de la stele că ceru-i numai oşti.

Învaţă de la greieri – când umerii ţi-s grei

Şi du-te la furnică să vezi povara ei.

Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea,

Învaţă de la oaie să ai blândeţea sa.

Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor,

Învaţă de la toate, că totu-i trecător.

Ia seamă, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci,

Să-nveţi din tot ce piere, cum să trăieşti în veci!