Am tot observat
de-a lungul vieții mele, dragul meu cititor, oameni care nu ezită, ba,
dimpotrivă, abuzează să folosească frecvent expresia “chiar acum” atunci când
se referă la ceva ce trebuiau să întreprindă, dar n-au apucat, deși, poate, în
fapt, nu cred neapărat în concretețea răspunsului lor. În general, mi se pare
că noi, oamenii, recurgem la diferite disimulări – verbale sau acționale –
pentru a evita reproșurile celorlalți, dezaprobarea lor sau, și mai rău,
rejecția. Cu alte cuvinte, refuzăm să fim noi înșine în fața celorlalți, să fim
prezenți ”aici și acum” unul față de celălalt, preferând să facem, declarativ,
pe plac celorlalți, când, de fapt, noi vom continua să fim ceva cu totul
diferit de ceea ce afirmăm.
“Aici și acum” asta
se dorește a fi, o împiedicare a acestor evitări obișnuite nouă, tuturor, în
societate. O abordare psihologică a lui ”aici și acum”este cea a Gestaltului,
adică cea care îi oferă individului un mod de a fi autentic și pe deplin
responsabil pentru sine. Gestaltul, ne arată cu claritate importanța de a trăi ”aici
și acum”, de a lăsa în urmă trecutul cu amintirile evenimentelor ce s-au
petrecut și de a nu ne concentra pe viitor, care este doar o probabilitate, o
iluzie, ci doar de a acționa și de a trăi prezentul cu toată puterea ființei
noastre. Lipsa acțiunii, lipsa simțirii prezentului ne face să acumulăm
regrete, adică să încorporăm în noi Gestalt-neîncheiate, experiențe ce vor
avea, pe mai departe, în viața noastră, tendința de a se relua, în alte
situații asemănătoare, până când vor fi înțelese și abordate corespunzător
(lecții de viață).
Trăind aici și
acum cât mai satisfăcător cu putință îmi construiesc prezentul, dar și
viitorul. Dacă n-aș face asta, dacă n-aș plonja, trăind la maximum în situația
actuală, aș risca să evadez fie în trecut, fie în viitor. Dacă aș trece pe
lângă prezent, în numele lui ”ieri” sau al lui ”mâine”, ”astăzi” din viața mea
ar fi, probabil, foarte gol... Dar, pentru că vibrez cu intensitate în prezent,
reușesc să păstrez, cu siguranță, amintiri mai vii...
Numai prezentul
există. Trecutul nu mai există. Viitorul nu știm sub ce formă va exista. Acum
20 de ani, un client se bucura de o căsnicie minunată. Într-un trecut mai
apropiat, acum puțini ani, această amintire îi provoca durere, din cauza morții
soției lui. Astăzi, când încearcă să vorbească despre această amintire cu
actuala soție, are sentimente ambigui. Peste 10 ani această amintire va fi și
mai diferită, cu siguranță... Amintirea unui trecut unic se schimbă cu timpul.
Povestea pe care ne-o spunem acum se schimbă continuu, odată cu schimbarea
noastră continuă. Trecutul nu este altceva decât o reconstrucție.
De asemenea,
nici viitorul nu există. Ceea ce numim viitor, este, de fapt, proiecția
noastră, construcția ipotetică a viitorului în gândirea și sentimentul de astăzi.
Pentru că... mâine, cel mai probabil, va fi un prezent, diferit de ce am
imaginat. Viitorul este o anticipare prezentă a ceea ce ne imaginăm noi că va
fi viitorul.
A trăi ”aici și
acum” nu este un joc menit să ne distragă atenția de la trecut sau viitor. Este,
mai curând, o filosofie de viață pe care ar trebui să o adoptăm cu toții, o
filosofie care ne-ar ajuta să ne intensificăm viața și să ne-o împlinim, un
instrument de lucru pentru viața noastră cotidiană.
Putem să fugim
în trecut sau în viitor. Putem, de asemenea, să ne așezăm într-un PREZENT, într-un
”aici” care este centrat pe respectul de sine și pe respectul celorlalți. Astfel,
în loc să vorbim despre noi sau despre ceilalți ca despre niște mari absenți ai
momentului prezent, am face bine să ne implicăm rapid, ca parteneri ai
celorlalți, prezenți cu întreaga noastră ființă. Vom crea, în acest fel, un mod
de viață nou, debarasat de mecanismele distructive din trecut, dar și de
așteptările și de proiecțiile nerealiste ale viitorului, ajungând să ne simțim
și să ne descoperim nevoile, căutând să le satisfacem într-un mod adecvat și
stabilind relații autentice și profunde.
Îngrijește-ți,
drag cititor, mentalul, pentru ca spiritualul să se simtă conectat la esența ta
unică!
Te aștept și
data viitoare să evoluăm împreună.
Cu drag,
Ștefania
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu