marți, decembrie 01, 2015

LECȚIA 27 PENTRU VIAȚĂ – ÎNDRĂZNEALĂ DE COPIL

O teribilă furtună se abătu asupra mării. Vântul sufla înghețat, brăzdând apa și înălțând-o în valuri uriașe, care se repezeau spre mal, lovindu-l cu putere și producând curenți ce pătrundeau în adânc și smulgeau din loc viețuitoarele marine, purtându-le la zeci de metri de țărm.
Atunci când furtuna se potoli, apa se retrase, iar în loc de plajă rămase o imensă întindere de noroi, unde se zvârcoleau în agonie mii și mii de stele marine. Erau atât de multe, încât plaja părea că devenise rozalie.
Multă lume se strânse pe acea parte a coastei, chiar și echipe de la diverse televiziuni, să vadă straniul fenomen. Steluțele de mare, în tot acest timp, stăteau nemișcate, trăgând să moară.
În mulțime, ținut de mână de tatăl său, era și un copil care privea cu ochii plini de tristețe micuțele stele de mare. Cu toții se uitau și nimeni nu făcea nimic.
Deodată, copilul lăsă mâna tatălui său, își scoase încălțămintea și fugi pe plajă. Se aplecă și culese cu mânuțele sale trei stele de mare, apoi, luând-o la fugă, le duse în apă. Se întoarse și repetă operațiunea.
De pe un parapet, un om strigă spre el:
- Dar ce faci, băiete?
- Arunc în apă stelele de mare. Altfel vor muri toate pe plajă, răspunse copilul fără a se opri din fugă.
- Dar pe plaja asta sunt mii și mii de stele de mare, cu siguranță nu ai să poți să le salvezi pe toate. Sunt prea multe, mai strigă bărbatul. Nu poți schimba lucrurile.
Copilul zâmbi, se aplecă iar și mai culese o stea de mare și, aruncând-o în apă, răspunse:
- Iată că am schimbat lucrurile pentru aceasta.
Bărbatul rămase o clipă mut, apoi se aplecă, își scoase pantofii și șosetele și coborî și el pe plajă. Începu să adune stele de mare și să le arunce în apă. O clipă mai târziu, coborâră încă două fete și, astfel, erau deja patru persoane care aruncau stele marine în apă. După alte câteva minute, erau cincizeci, apoi o sută, două sute, câteva sute bune care aruncau stele de mare în apă. Și astfel au fost salvate toate.

Pentru ca lumea să se schimbe în direcția dorită, ar fi suficient să aibă cineva, chiar și un copil, îndrăzneala de a începe.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu